Tramadolul
Este un opioid de sinteză, metaboliții săi acționând ca agoniști opioizi.
Reprezintă o opțiune terapeutică la acei pacienți care au nevoie de o analgezie mai bună decât cea dată de Paracetamol și AINS, cât și la acei pacienti care nu pot fi tratați cu AINS (chiar și cele COX-2 selective).
Se folosește în durerea de intensitate moderată, în monoterapie sau în asociere cu analgetice de treapta 1.
Folosirea combinației AINS și Tramadol permite reducerea dozelor de Tramadol și scade intensitatea reacțiilor adverse.
Spre deosebire de AINS, Tramadolul nu are efecte nedorite la nivel renal, cardiovascular sau digestiv.
Nu determină fenomene de toleranță sau adicție, are un risc scăzut de depresie respiratorie (exceptând pacienții cu insuficiență renală acută). Studiile au arătat că, după administrarea de Tramadol, incidența depresiei respiratorii este mai mică decât după administrarea de Morfină sau Mialgin.
Produce constipație în măsură mai mică decât Morfina, iar golirea stomacului este mai puțin încetinită în comparație cu opioizii.
Nu determină convulsii la fel de frecvent ca alte opiacee.
Cele mai frecvente reacții adverse sunt greața și voma. Administrarea i.v. rapidă, mai ales la persoane cu diskinezie biliară, la femei și persoane tinere poate determina aparitia vărsăturilor incoercibile. Este motivul pentru care se asociază frecvent cu Metoclopramid.
Administrat i.v., Tramadolul are o potență egală cu cea a Mialginului și de 10 ori mai mica decât cea a Morfinei. Studiile au arătat că 50 mg i.v., repetat la 30 minute, oferă un efect analgetic post-operator, asemănător cu administrarea a 5 mg de Morfina.
Prima fiolă de Tramadol nu se administrează i.v. direct, ci diluată în min.100 ml ser fiziologic. Injectarea se face lent.
La adulți doza este de 100 mg i.v. de 3 ori pe zi, aceasta scăzând la jumătate în cazul vârstnicilor.
Scara de analgezie, concepută în 1980 de către Organizația Mondială a Sănătății stabilește relația dintre intensitatea durerii și analgeticele recomandate.
Astfel :
Treapta 1. Analgetice non-opioide recomandate în durerea ușoară.
- Paracetamolul
- AINS
Treapta 2. Opioide slabe, recomandate în durerea moderată
- Codeina
- Tramadol
Treapta 3. Opioide puternice recomandate în durerea severă
- Morfina
- Metadonă
Tramadolul este contraindicat în cazul hipersensibilității la Tramadol, în intoxicațiile severe cu alcool (accentuează depresia respiratorie), opiacee, hipnotice și la persoanele sub 16 ani.
Bibliografie:
1."Recomandări de bună practică medicală ale Societății române de Anestezie și Terapie Intensivă și ale Asociației Române pentru studiul durerii"
2. "Revista română de reumatologie", vol.15, nr.2/2007
Reprezintă o opțiune terapeutică la acei pacienți care au nevoie de o analgezie mai bună decât cea dată de Paracetamol și AINS, cât și la acei pacienti care nu pot fi tratați cu AINS (chiar și cele COX-2 selective).
Se folosește în durerea de intensitate moderată, în monoterapie sau în asociere cu analgetice de treapta 1.
Folosirea combinației AINS și Tramadol permite reducerea dozelor de Tramadol și scade intensitatea reacțiilor adverse.
Spre deosebire de AINS, Tramadolul nu are efecte nedorite la nivel renal, cardiovascular sau digestiv.
Nu determină fenomene de toleranță sau adicție, are un risc scăzut de depresie respiratorie (exceptând pacienții cu insuficiență renală acută). Studiile au arătat că, după administrarea de Tramadol, incidența depresiei respiratorii este mai mică decât după administrarea de Morfină sau Mialgin.
Produce constipație în măsură mai mică decât Morfina, iar golirea stomacului este mai puțin încetinită în comparație cu opioizii.
Nu determină convulsii la fel de frecvent ca alte opiacee.
Cele mai frecvente reacții adverse sunt greața și voma. Administrarea i.v. rapidă, mai ales la persoane cu diskinezie biliară, la femei și persoane tinere poate determina aparitia vărsăturilor incoercibile. Este motivul pentru care se asociază frecvent cu Metoclopramid.
Administrat i.v., Tramadolul are o potență egală cu cea a Mialginului și de 10 ori mai mica decât cea a Morfinei. Studiile au arătat că 50 mg i.v., repetat la 30 minute, oferă un efect analgetic post-operator, asemănător cu administrarea a 5 mg de Morfina.
Prima fiolă de Tramadol nu se administrează i.v. direct, ci diluată în min.100 ml ser fiziologic. Injectarea se face lent.
La adulți doza este de 100 mg i.v. de 3 ori pe zi, aceasta scăzând la jumătate în cazul vârstnicilor.
Scara de analgezie, concepută în 1980 de către Organizația Mondială a Sănătății stabilește relația dintre intensitatea durerii și analgeticele recomandate.
Astfel :
Treapta 1. Analgetice non-opioide recomandate în durerea ușoară.
- Paracetamolul
- AINS
Treapta 2. Opioide slabe, recomandate în durerea moderată
- Codeina
- Tramadol
Treapta 3. Opioide puternice recomandate în durerea severă
- Morfina
- Metadonă
Tramadolul este contraindicat în cazul hipersensibilității la Tramadol, în intoxicațiile severe cu alcool (accentuează depresia respiratorie), opiacee, hipnotice și la persoanele sub 16 ani.
Bibliografie:
1."Recomandări de bună practică medicală ale Societății române de Anestezie și Terapie Intensivă și ale Asociației Române pentru studiul durerii"
2. "Revista română de reumatologie", vol.15, nr.2/2007
