Testarea la Penicilina, Ampicilina, Oxacilina si Kanamicina
În timpul unui test alergologic cutanat pielea este expusă unor substanțe numite alergeni. Dacă persoana este alergica la substanța injectata intradermic, la locul inocularii apare o ușoară "umflătura", însoțită de roșeață și "mâncărime".
La 1-2 ore sau la 24-48 ore de la testarea cutanată, poate apare o reacție tardivă, manifestată, local, prin congestie sau prurit.
Rar s-au înregistrat reacții alergice severe, de tipul urticarie, angioedem sau șoc anafilactic.
Reacția secundara testării cutanate la un alergen se urmărește timp de minim 30 de minute din momentul injectării intradermice.
Intensitatea maximă a reacției se înregistrează la 15-20 de minute după administrare.
Testarea cutanată trebuie sa fie făcută, teoretic, intr-o unitate medicala, fiind necesara pregătirea medicației de urgență pentru eventualele complicații și urmărirea pacientului pe toată durata celor 30 de minute, timp în care se consideră că se dezvoltă, cel mai frecvent, reacții alergice severe.
Unele medicamente pot influența rezultatele testării :
1. Antihistaminicele: loratadina , cetirizina etc.(este necesara o pauza de 3-10 zile anterior testării).
La cei care sunt în tratament cu Ketotifen, întreruperea tratamentului se face cu minim 5 zile înaintea testării.
2. Corticosteroizii sistemici diminua răspunsul cutanat la alergeni.
3. Antisecretoriile gastrice
4. Antidepresivele
Teofilina, bronhodilatatoarele cu durata scurta de acțiune, Montelukastul nu influențează semnificativ răspunsul cutanat.
Efectul bronhodilatatoarelor cu durată lunga de acțiune, asupra răspunsului la alergenii inoculati cutanat, nu este suficient cunoscut.
Contraindicațiile absolute ale testelor cutanate alergologice sint:
- perioada de anergie după boli infecțioase acute
- necomplianta pacientului
- afecțiuni severe cardio-vasculare, respiratorii, renale care
s-ar putea decompensa în urma efectelor testării și al căror tratament ar agrava boala
- persoane foarte alergice la medicamentele sau alergenii testați
- boli autoimune
- eczeme și psoriazis pe suprafețe întinse
- pacientii aflați în tratament cronic cu beta blocante sau inhibitori de monoaminoxidaza.
La aceștia exista o posibilă lipsă de răspuns la administrarea medicației alfa adrenergice în caz de anafilaxie.
Contraindicațiile relative ale testării cutanate alergologice:
- tratament cu antidepresive
- tratament cu antihistaminice
- utilizarea antiacide
- administrarea sistemica a corticosteroizi lor
În aceste cazuri, înainte de testarea cutanată, se face o pauză de medicație.
Testarea cutanată alergologica la antibiotice este mai bine documentată pentru penicilina și cefalosporine. Mai mult de 70% dintre reacțiile alergice apar la aceste antibiotice.
Cefalosporinele pot fi utilizate în siguranță, la persoanele alergice la penicilina, numai după testare.
Chinolonele sunt o altă clasă de antibiotice care pot da reacții alergice.
Pregătirea pentru testarea cutanată implică aflarea datelor despre istoricul medical al pacientului, tratamentul urmat și un examen fizic.
Se pregătește medicația de urgență și mijloacele de resuscitare pentru o posibilă reacție alergică de tipul șocului anafilactic.
Se utilizează seringi de 1 ml, cu ace intradermice de 29 G care produc o traumă minima la nivelul pielii.
Se pregătește locul administrării prin degresare.
Soluția de testat (0,1ml-0,5 ml) se injectează strict intradermic, pe fața internă a antebrațului, urmarindu-se formarea unei papule de 4 mm. Nu se tamponează locul după administrare.
Reactivitatea cutanată se apreciază prin injectarea unui volum de ser fiziologic echivalent pe fata internă a antebrațului controlateral ( test martor negativ).
Administrarea se face cu o alta seringa decit cea folosita la prima administrare.
Testul se interpretează după 15-20 de minute de la injectare prin măsurarea papulei (papula de edem) și a haloului de eritem care înconjură papula.
Testul este considerat pozitiv dacă la locul injectării alergenului apare o macula pruriginoasa, cu tendința la extindere, cu diametrul de minim 8 mmHg, în timp ce la locul injectării serului fiziologic, macula are un diametru de maxim 5 mm.
Cum se fac dilutiile:
1. PENICILINA
În flaconul de 400.000 u.i. se adaugă 4 ml de ser fiziologic, rezultând o concentrație de 100.000 u.i. /ml.
Din aceasta soluție se ia 1 ml și se adaugă 9 ml ser fiziologic, rezultând o concentrație de 10.000 u.i. /ml.
Din soluția de 10.000 u.i. /ml se ia 1 ml și se adaugă 9 ml de ser fiziologic, rezultând o concentrație de 1000 u.i. /ml.
Din aceasta soluție, 1000 u.i./ml, se iau 0,1-0,3 ml și se injectează la adult, strict intradermic.
Pentru copii concentrația folosita este de 100 u.i. /ml și se injectează intradermic 0,1 ml. Concentratia de 100 u.i./ ml se obtine luind 1 ml din solutia de 1000 u.i., la care se adauga 9 ml ser fiziologic.
Testarea la antibiotic se poate face si utilizind mucoasa conjunctivala. Se pune 1 picatura din dilutia 1000 u.i./ml in sacul conjunctival.
Daca dupa 15 minute, local, apare hiperemie, atunci pacientul este alergic la antibioticul testat.
2. AMPICILINA si OXACILINA
Un flacon are 250 mg=0,25 g.
Se adauga intr-un flacon 2,5 ml ser fiziologic, rezultind o concentratie de 0,1 g/ml.
Din aceaasta solutie se ia 1 ml si se adauga 9 ml ser fiziologic, rezultind o concentratie de 0,01 g/ml.
Se mai face inca o dilutie, concentratia finala fiind de 0,001 g/ml.
Din aceasta dilutie se injecteaza 0,1-0,5 ml i.d.
3. KANAMICINA
Un flacon de Kanamicina de 1g se dilueaza cu 10ml ser fiziologic, rezultind o concentratie de 0,1 g/ml.
Din aceasta solutie se ia 1 ml la care se adauga 9ml ser fiziologic, rezultind o concentratie de 0,01 g/ml.
Se amesteca 1 ml din solutia de mai sus cu 9 ml ser fiziologic, concentratia finala fiind de 0,001 g/ml.
Se injecteaza i.d. 0,1-0,5 ml.
In cazul tuturor antibioticelor de mai sus apariția, la 20 de minute dupa injectare, a unui halou congestiv, cu prurit local, este un semn ca persoana testată este alergica la antibioticul respectiv.
In cazul in care se administrează, pentru prima oara, un antibiotic sub formă de capsule sau oricare alt medicament sub forma de tablete sau capsule, cu potential alergic, este bine sa facem un" test de provocare".
Acest test nu este lipsit de riscuri, dar reactia alergica va fi de mai mică intensitate, in condițiile folosirii unor doze fracționate din antibioticul sau oricare alt medicament pe care intenționăm sa-l administram pentru prima oară.
Cum se face testul?
Se incepe cu doze mici de medicament (1/4 din doza totală), administrate pe gura.
Daca persoana tolereaza cea mai mică doza, se administreaza o doză mai mare la fiecare 30-60 minute, până ce, eventual, apar semne de reacție alergică sau s-a atins doza maximă.
Daca persoana tolereaza doza maximă inseamna ca nu este alergica la acea substanta.
Bibliografie:
1. "Bilantul alergologic la pacientul cu risc de anafilaxie" - colectiv de autori- Jurnalul roman de anestezie si terapie intensiva 2009
2. "Testele cutanate si epicutanate in alergologie"- R. Gheban, L.Veres - Revista romana de alergologie
