luni, 13 iunie 2016

Traumatismele vertebro-medulare - aspecte practice

     Traumatismele vertebro-medulare, la fel ca și cele cranio-cerebrale, pot fi amenințătoare de viață, iar cei care supraviețuiesc, adesea, prezintă sechele neurologice definitive.


      Leziunile vertebrale fără afectarea măduvei spinării, se numesc amielice.

      Unele traumatisme vertebrale pot duce la apariția șocului medular (cu sau fără leziune medulara propriu-zisă).


       Traumatismele vertebro-medulare determină, local, apariția:

- contuziei medulare

- edemului măduvei spinării

- fenomenelor de compresie temporara sau permanentă

- secțiunii medulare

- leziunilor vasculare, de tipul hemoragiei sau ischemiei



      🔵Orice persoană căzută de la înălțime, victimă din accident rutier, sportiv sau a unei agresiuni trebuie considerata ca având o posibilă leziune vertebrală, până in momentul în care aceasta este exclusa prin consulturi de specialitate și investigații imagistice.


      🔵De aceea, se recomandă, întotdeauna, imobilizarea coloanei vertebrale cervicale cu guler și extragerea victimelor încarcerate de către echipe specializate și nu de către persoane care asistă, întâmplător, la eveniment.


      🔴Orice mobilizare necontrolată a pacientului poate determina leziuni ireversibile ale măduvei spinării și poate transforma acea persoana intr-un imobilizat în scaun cu rotile sau, mai grav, poate cauza decesul acesteia.



      🔵Suspectam o leziune vertebro-medulara sau radiculara în următoarele situații:


 1. Victime din accidente rutiere (șoferi, pasageri, pietoni, bicicliști, motocicliști, etc)

 2. Victime din accidente sportive (schi, săniuș, călărie, parapanta, înot etc)

 3. Victime ale accidentelor aviatice

 4. Cazuti de la același nivel ("de pe picioare") sau de la înălțime.

 5. Traumatisme cranio-cerebrale, toraco-abdominale sau de bazin

 6. Tentative de suicid prin spânzurare

 7. Electrocutie sau fulgerare

 8. Înec

 9. Persoane prinse sub ziduri, pământ, etc.

10. Leziuni tegumentare, deformări pe traiectul coloanei, descoperite în cursul evaluării.

11. Durere la mobilizare, palpare sau percuția coloanei vertebrale

12. Semne de șoc (în traumă șocul medular poate fi asociat cu șocul hemoragic)

13. Tulburări respiratorii în lipsa altor cauze

14. Pareza bilaterală a membrelor

15. Anestezie

16. Hipotonie musculară

17. Priapism

18. Sindrom Horner

19. Plăgi împușcate în regiunile cervicală, dorso-lombara sau sacrată.

20. Mișcări greșite în hiperflexie


Sursa www.slideshare.net - Traumatisme vertebro-medulare - O.Panco



      🔵Atitudinea terapeutica în prespital:

- Siguranța salvatorilor

- Evacuarea victimelor

- ABC (are prioritate față de imobilizarea coloanei)

- Imobilizare (gulerul cervical prea strâns poate cauza disfuncție ventilatorie)

- Acces venos periferic (minim 2 linii) și oxigenoterapie

- Administrarea de metilprednisolon i.v. și antialgice

- Utilizarea tărgii lopată doar pentru mutarea pacientului de la locul accidentului, pe targa de ambulanță.

- Utilizarea saltelei vacuum pentru transportul pacientului către spital.

- Transportul către spital cu maximă precauție.

- Mutarea de pe salteaua vacuum pe targa de spital, folosind aceeași targă lopată.


      🔴De reținut:

🔼Gulerul cervical și imobilizarea coloanei pot favoriza aspirația.

🔼Intubatia oro-traheala se realizează cu ajutorul unei persoane care va menține extremitatea cefalica în ax.

🔼Pentru imobilizarea pacienților suspectați că ar avea leziuni vertebro-medulare, trebuie respectați următorii pași:

 guler cervical ➡targă lopată➡mutarea ➡saltea vacuum ➡îndepărtarea tărgii lopată ➡fixarea saltelei vacuum ➡transport spital➡demontarea saltelei vacuum ➡targă lopată ➡mutare➡bord

🔼Gulerul cervical se va îndepărta doar în momentul în care investigațiile imagistice specifice înlătură suspiciunea de traumatism vertebro-medular.

🔼Gulerul cervical NU se îndepărtează numai pe baza afirmației victimei că "nu o doare coloana".

🔼NU se așează perne, pături sau orice alt obiect sub capul persoanelor care se încadrează în oricare categorie din cele 20, enumerate mai sus.

    În practică, am întâlnit numeroase cazuri de victime din accidente rutiere, căzuți de la înălțime, etc. în care, apartinatorii sau anturajul, le-au pus acestora sub cap "ceva moale".

🔼Toate persoanele suspectate că ar avea leziuni de coloană vertebrală vor fi lăsate "pe loc", acolo unde au fost găsite și eventual, vor fi acoperite cu o pătură/folie izoterma.

🔼Există o singură situație în care se recomandă evacuarea victimelor dintr-un accident rutier, înainte de sosirea echipajelor specializate: când este risc de incendiu.

🔼În cazul tentativelor de suicid prin spânzurare, atunci când victima este găsită rapid și încă mai prezintă semne de viață, se recomandă tăierea funiei, cablului etc și așezarea acesteia pe un plan dur.
 
🔼Ca o altă excepție, se vor mobiliza și înecații sau înotătorii, care au suferit traumatisme cranio-cerebrale sau vertebro-medulare, în sensul că aceștia trebuie scoși din apă și așezați pe plan dur.

🔼În cazul în care găsiți o persoană accidentata pe carosabil, semnalizati locul accidentului cu triunghiuri reflectorizante și nu încercați "eliberarea" drumului, prin mutarea victimei din acel loc.

    Eliberarea carosabilului NU este o urgență în acel moment!!!

🔼În cazul accidentelor rutiere, se recomandă "scoaterea bornelor" de la autoturismele implicate, gest care înlătură pericolul exploziei.

🔼Persoana care anunță accidentul prin 112 trebuie să ofere date despre:

- numărul vehiculelor implicate și tipul acestora: autoturisme, tiruri, biciclete, motociclete, tren etc.

- numărul total al pasagerilor din acestea, chiar dacă unii dintre ei ies singuri și afirmă că "se simt bine și că nu au nevoie de ambulanță".

- numărul victimelor încarcerate (acele persoane care sunt "prinse" în mașină)

- starea de conștiența a pasagerilor (persoanele inconștiente nu răspund la întrebări, la stimuli dureroși, dar respiră și au puls)

🔼Nu este admisibilă atitudinea unora dintre participanții la trafic, care nu opresc la locul accidentului pentru că sunt "în trecere" sau "se grăbesc", dar sună la 112 și anunță doar accidentul fără a putea da alte detalii.

🔼Pacienții suspectați de traumatisme vertebro-medulare NU se vor mobiliza fără targă lopată până când investigațiile imagistice si examenele clinice de specialitate dovedesc că nu există leziuni.

🔼Tratamentul cu Metilprednisolon este controversat, dar rămâne, totusi, singurul recomandat. Se pare că ar avea efect asupra edemului local și că ar micșora compresia medulara.

Metilprednisolonul se administrează, respectând schema următoare:

- 30 mg/kgc în bolus, în decurs de 15 minute

- pauză de 45 de minute, apoi

- 5,4 mg/kgc/ora, perfuzie continuă, timp de 24-48 ore


🔼Unii specialiști recomandă folosirea Metilprednisolonului numai în primele 3-8 ore de la producerea traumatismului vertebro-medular, luând în considerare numeroasele efecte adverse ale steroizilor.

 🔼Imobilizarea corectă a tuturor pacienților aflați în una dintre cele 20 de situații de risc expuse mai sus, va face ca numărul pacienților cu sechele neurologice să scadă.

 🔼Nu uitați ca, data viitoare, când întâlniți un accident rutier, să nu vă grăbiți să scoateți singuri victimele din mașină, ci să așteptați echipajele special pregătite în acest sens.

      Cineva vă va mulțumi!

     Vor fi din ce în ce mai puțini tineri sau vârstnici în scaune cu rotile!