Leziuni provocate de fulger
De la început, trebuie subliniat faptul că leziunile provocate de fulger sunt diferite de cele produse de curentul electric casnic sau industrial.
În cazul fulgerului și liniilor de înaltă tensiune, curentul electric este continuu (CC).
Curentul electric folosit pentru uz casnic sau industrial este un curent alternativ (CA).
Cum influențează tipul de curent prognosticul pacienților expuși, accidental sau voluntar, la surse de curent?
Am întâlnit cazuri de pacienți fulgerati sau care au atins involuntar și indirect liniile de înaltă tensiune (cazul celor care pescuiesc în apropierea sau sub liniile de înaltă tensiune) și care au supraviețuit fără sechele sau cu sechele minime.
Nu același lucru se poate spune despre cei care se expun, neprotejat, la curentul electric casnic sau industrial, acestea decedând în majoritatea cazurilor.
🔵Factorii care influențează severitatea leziunilor produse de către curentul electric sunt:
1. Tipul de curent și traseul acestuia prin corp:
- curentul alternativ determina, mai frecvent, fibrilație ventriculara
- curentul continuu determina asistola
2. Intensitatea curentului
3. Tensiunea curentului
4. Rezistența curentului electric
5. Zona și durata contactului
🔴FULGERUL:
- are curent continuu
- are un voltaj foarte mare: 10 milioane - 2 bilioane V.
- expunerea este pentru o perioadă foarte foarte scurtă: 1/1000 - 1/10 secunde.
- are o acțiune superficială; el "scalda" suprafața corpului și afectează mai puțin structurile profunde (fenomen numit "flashover").
- produce arsuri superficiale prin transformarea umezelii de pe tegumente (mai ales regiunea axilara) în vapori supraîncălziti.
- poate aprinde hainele victimelor sau poate supraîncălzi/topi obiectele metalice, producând arsuri.
Arsurile provocate de fulger se numesc mărci keraunografice sau figuri Lichtenberg.
 |
| Figuri Lichtenberg - Sursa reddit.com |
Ele sunt arsuri superficiale, ramificate și pot dispărea în câteva zile.
- determină apnee și asistolie
- putem găsi victima aruncată la pământ, în stare de inconștiență, cu hainele arzând sau zdrențuite.
- prognosticul post-resuscitare este bun
- victima se recuperează aproape complet.
- asistolia estecea mai frecventă cauză de deces la victima fulgerata.
🔴CURENTUL ELECTRIC casnic sau industrial:
- este de tip alternativ
- are voltaj redus, în comparație cu fulgerul: 110-70000 V.
- expunerea este de lungă durată: secunde-minute.
- traversează structurile de rezistență scăzută.
Rezistența maximă o are osul, apoi grăsimea, tendoanele, pielea, mușchii, vasele și nervii.
- arsurile sunt profunde
- victima poate prezenta doar leziuni minore: o poarta de intrare și una de ieșire a curentului electric, dar acestea sunt însoțite, în profunzime, de leziuni severe ale vaselor, nervilor etc.
- produce fibrilație ventriculara
- are rata crescută de deces sau se poate recupera parțial, putând rămâne cu sechele nervoase, amputatii.
🔵Mecanismele de producere a leziunilor date de fulger sunt:
1. Lovitura directă:
- victima este lovită direct de fulger, mai ales dacă are asupra sa, obiecte metalice: agrafe, chei, umbrelă, etc.
2. Lovitura de contact:
- fulgerul lovește un obiect cu care victima se află în contact: copac, undița, funia cu care se leagă animalele și care are, frecvent, la un capăt, o bucată de lanț, etc.
În acest caz, o parte din energie este absorbită de către obiectul lovit.
3. Lovitura de proximitate
- este cel mai frecvent mecanism. Fulgerul lovește un obiect apropiat (un copac) și apoi "sare" și lovește victima. Poate lovi mai multe persoane.
4. Potențialul "pasului mare"
- fulgerul întâlnește diferența de potențial dintre picioarele victimei. Curentul intră prin piciorul cel mai apropiat și iese prin cel mai îndepărtat și parcurge extremitatea inferioară a corpului victimei.
Prin acest mecanism, mor, mai ales, animalele, la care distanța dintre membre este mare , iar inima se află în calea curentului.
🔵ATITUDINEA TERAPEUTICĂ în cazul victimelor fulgerate:
Dacă sunt mai multe victime, vor fi tratați, în primul rând, cei aflați în stop cardio - respirator pentru că au șanse mari să-și revină.
Pacienții fulgerati, cu o stare mai puțin gravă, sunt stabili de cele mai multe ori.
Fulgeratii aflați în stop cardio-respirator sunt găsiți, frecvent, în apnee și asistolie.
Asistolia este de scurtă durată și este dată de întreruperea automatismului cardiac.
Apneea poate fi prelungită, dar se tratează rapid, cu condiția să se înceapă, imediat, respirația artificială.
Dacă manevrele de BLS sunt întârziate, hipoxia duce la stop cardiac secundar, cel mai frecvent ritm fiind fibrilația ventriculara, al cărui tratament de electie este defibrilarea.
La toate victimele fulgerate este obligatorie protejarea coloanei cervicale cu guler cervical.
În traumă, prima dată se tratează victimele cu o stare mai puțin gravă, politraumatizatii aflați în stop cardio-respirator, având șanse mici de supraviețuire.
