Electrocutia

Totalitatea leziunilor determinate de trecerea unui curent electric prin corp, cu degajarea simultana de caldura.

Factorii care influenteaza gravitatea leziunilor sint:

a) tipul de curent:

 - curentul alternativ din mediul casnic si industrial produce mai frecvent FV.

- curentul continuu din fulgerare produce mai frecvent asistola.

Curentul alternativ este de 3 ori mai puternic decit curentul continuu.

b) tensiunea curentului

c) energia curentului eliberat

d) rezistenta electrica a tesuturilor

- este direct proportionala cu cantitatea de colagen din tesuturi.
Rezistenta electrica descreste, in ordine, pornind de la tesutul osos,  tendoane,  aponevroze,  tegumente, muschi, vase si nervi.

e) conductibilitatea

- viscerele, prin continutul lor bogat in apa, sint bune conducatoare de electricitate.

f) diametrul conductorului biologic

- la nivelul membrelor, care au continut colagenic crescut, rezistenta crescuta si diametru redus, distrugerile tisulare sint mari.

- la nivelul trunchiului,  care are rezistenta scazuta si diametrul mare, leziunile sint de mai mica amploare.

g) traseul curentului electric

Cele mai severe arsuri electrice apar cind curentul patrunde printr-o extremitate si iese prin alta extremitate, de exemplu: mina stinga - picior sting, care traverseaza cordul.

h) zona de contact

Gravitatea leziunilor tisulare este invers proportionala cu suprafata marcilor de electrocutie.

La trecerea curentului electric prin tesuturi, o parte din energia electrica se transforma in energie termica ( ceea ce determina necroze de coagulare la portile de intrare si iesire a curentului), iar o parte se transforma in energie mecanica, ducind la aparitia unor " explozii tisulare", cu aspect de plaga "explodata" la poarta de iesire.

Clinic:

- de la senzatie de tremuratura, pina la contractii musculare generalizate

In cazul victimelor care iau contact cu surse de curent, prin intermediul miinilor, apare un fenomen "ciudat".

Victima contracta musculatura ce realizeaza flexia miinii, fiind in incapacitatea de a se " desprinde" de sursa de curent fara ajutor din exterior.

Acest lucru mareste durata de contact cu factorul agresor si creste riscul aparitiei complicatiilor fatale.

- stare de constienta pastrata sau stare de inconstienta

- paralizia muschilor respiratori, cu apariria cianozei si evolutia catre stop respirator, urmat in scurt timp de oprirea cardiaca.
- leziuni neurologice intinse
- prezenta arsurilor de grd 4 la punctul de contact cu pielea si a leziunilor tesuturilor moi


Masuri de prim ajutor si particularitatile resuscitarii:


- se intrerupe sursa de curent

- atunci cind intreruperea curentului nu este posibila, se va incerca indepartarea victimei de sursa electrica,  cu ajutorul unui obiect din lemn ( coada de matura sau scindura) , avind grija ca salvatorul sa fie plasat pe o zona uscata.

- evaluarea starii de constienta si a functiilor vitale: respiratie si prezenta sau absenta pulsului central

- in absenta respiratiei, se incepe respiratia gura la gura, iar in cazul absentei pulsului se recurge la compresii toracice externe ( SVB).

- se cere ajutor specializat prin serviciul 112.

- intubatia trebuie sa fie precoce, mai ales daca victima prezinta arsuri la nivelul fetei sau gitului.

- defibrilarea este necesara in cazul in care ritmul stopului este FV.

- se vor administra fluide in volum mare, pentru a preveni insuficienta renala aparuta din cauza precipitarii mioglobinei( rezultata in urma distrugerilor tisulare) la nivel renal.

- protectia coloanei cervicale daca se suspicioneaza existenta unui traumatism din cauza fortei socului.


Criterii de internare in cazul pacientului electrocutat:

- oprirea cardio - respiratorie

- pierderea starii de constienta

- modificari EKG

- prezenta arsurilor si a leziunilor tesuturilor moi


Interventia rapida, in primul minut dupa electrocutie, creste sansele de supravietuire la 95%, in timp ce, la 8 minute de la electrocutie sansele de supravietuire scad la 0,5%.



Bibliografie:
1. Ghiduri si protocoale in medicina de urgenta - dr. D.C. Cimpoiesu
2. Anestezie si terapie intensiva - I. Grigoras
3. www.descopera.org