Cât de sigură este ventilația mecanică?
Este realizată cu ajutorul unor aparate complexe, numite ventilatoare, după setarea unor parametri specifici.
Indicațiile sunt reprezentate de tratamentul insuficienței acute sau cronice, iar instituirea sa este însoțită de o serie de efecte, mai mult sau mai puțin grave, apărute pe aparatele respirator, cardio-vascular și pe echilibrele acido-bazic și hidro-electrolitic.
1. Aparatul respirator:
-presiunea intratoracica și cea din căile aeriene cresc;
-volumele pulmonare scad (în special capacitatea reziduala funcțională);
-apare distribuția intrapulmonara a aerului inspirat, predominant spre lobii inferiori;
-scade oxigenarea sângelui arterial;
-în ventilația controlată musculatura respiratorie este pusă în repaus total, utilizarea îndelungată a acesteia putând determina hipotrofie sau atrofie;
-desincronizarea între ventilația spontană și cea impusă de ventilator, poate duce la o "luptă cu ventilatorul";
-prezența sondei de intubație afectează mișcarea cililor și eliminarea secrețiilor, eliminarea acestora necesitând intervenție din exterior;
-sonda de intubație protejează împotriva macroaspiratiei, dar nu și împotriva microaspiratiei, mici cantități de lichide pot pătrunde din hipofaringe, sub nivelul balonasului;
-ventilația mecanică prelungită, favorizează pătrunderea microbilor în etajul subglotic, care în mod normal este steril, favorizând apariția pneumoniilor nosocomiale;
-utilizarea concentrațiilor crescute de oxigen determină apariția radicalilor liberi, care lezează epiteliul alveolar și determină inflamația acestuia;
-utilizarea unor volume mari poate determina barotrauma, urmată de supradistensia unor alveole și colabarea altora.
2. Aparatul cardio-vascular:
-scăderea întoarcerii venoase, scăderea debitului cardiac și a tensiunii arteriale. La pacienții cu hipovolemie severă, ventilația mecanică poate declanșa colaps cardio-vascular;
-creșterea presiunii pulmonare, mai ales la valori crescute ale PEEP, poate determina suprasolicitarea ventriculului drept;
-scăderea TA, a debitului cardiac, a rezistenței vasculare periferice, prin deprimarea sistemului nervos simpatic;
- scăderea perfuzie renale, hepatice și a altor organe;
-creșterea presiunii intracraniene
3. Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic
-activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron, prin scăderea perfuzii renale, urmate de retenție hidro-salină;
-ventilația mecanică poate interveni în reglarea echilibrului acido bazic, prin controlarea eliminării CO2.
Cunoașterea tuturor acestor fenomene asociate ventilației mecanice, duce la interpretarea corectă a diferitilor parametri de monitorizare și la adoptarea unei conduite adecvate.
Cunoașterea tuturor acestor fenomene asociate ventilației mecanice, duce la interpretarea corectă a diferitilor parametri de monitorizare și la adoptarea unei conduite adecvate.
