Sindromul de hiperventilație acută
Este un sindrom destul de des întâlnit în practica medicală și este declanșat de un eveniment stresant:
- un conflict verbal
- o stare de anxietate în preajma unui examen sau a unui discurs public în fața unei mulțimi numeroase
- apariția unui pericol iminent: accident rutier, tentativă de jaf, etc.
În toate aceste cazuri, pacientul sau pacienta (mai frecvent) începe să respire din ce în ce mai des, folosind mai ales toracele superior.
Hiperventilația(creșterea frecvenței respiratorii) scade nivelul CO2 în sânge (hipocarbia) și determină apariția alcalozei respiratorii, în decurs de 10-20 minute.
În condiții de alcaloza, hemoglobina se leagă mai puternic de oxigen, cu devierea la stânga a curbei de disociere a oxihemoglobinei. Apare vasospasm generalizat, dar mai ales coronarian și ischemie miocardica.
⚫ Ca o consecință a acestor modificări, in sindromul de hiperventilație acută apar următoarele simptome:
🔼durerea precordiala cu durata de minute-ore, cu aceeași localizare și iradiere ca cea din angină.
Nu cedează la administrarea de nitroglicerina.
🔼tahicardie, tremor, paloare
🔼anxietate, atac de panica
🔼parestezii la nivelul buzelor, peroral sau ale extremităților, spasme musculare și convulsii, date de hipocalcemia secundară alcalozei.
Semnul Chwosteck este pozitiv.
Hipocarbia acuta determina scăderea calciului ionizat și a fosfatului, cu menținerea în limite normale a valorilor calciului total.
🔼lipotimie sau sincopa
🔼senzație de slăbiciune și parestezii din cauza hipofosfatemiei acute
🔼bronhospasm și wheezing cauzate tot de hipocarbie
Electrocardiograma efectuată în timpul crizei de hiperventilatie, poate evidenția următoarele:
- tahicardie sinusala
- interval QT prelungit
- supradenivelare sau subdenivelare ST
⚫Diagnosticul pozitiv de sindrom de hiperventilatie se pune pe:
1. Dispnee apărută brusc, la pacienți tineri sau maturi, care nu au factori de risc cardiac,nu sunt diagnosticați cu diabet zaharat și nu au fost supuși unor intervenții chirurgicale recente, nu au boală varicoasa și nu sunt imobilizați la pat.
Sindromul de hiperventilatie apare mai frecvent la persoanele tinere, de sexul feminin.
2. Prezența unui substrat conflictual sau emoțional puternic, cu puțin timp înainte de apariția crizei.
3. Asocierea durerii precordiale cu parestezii sau convulsii.
⚫Diagnosticul diferențial se face cu:
1. Pneumotoraxul spontan
2. Astmul bronșic
3. Infarctul miocardic acut
4. Embolie pulmonară
5. Cetoacidoza diabetică
6. Intoxicația cu monoxid de carbon sau intoxicații de altă etiologie
7. Sindromul de sevraj la alcool sau droguri
8. Bronhopneumonie
9. Hipocalcemia (scăderea valorilor calciului total și a celui ionizat)
10. Cetoacidoza din diabetul zaharat dezechilibrat
Decesele pot apare în cazul în care se confundă sindromul de hiperventilatie cu infarctul miocardic, embolia pulmonară, cu bronhopneumonia sau cu oricare dintre afecțiunile enumerate mai sus și când măsurile terapeutice sunt aplicate cu întârziere.
🔴 Tratamentul tradițional al sindromului de hiperventilatie acută consta în respirația într-o pungă de hârtie, cu scopul de a respira aerul bogat în CO2.
Considerata de unii ineficienta, astăzi, această metodă nu mai este indicată.
⚫În prezent, se recomandă controlul voluntar al respirației, astfel încât inspirul să dureze 6 secunde, iar expirul 10-11 secunde.
⚫Alături de această măsură, se pot administra sedative (benzodiazepine) sau betablocante.